 BluePink XHost |
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
Glasul V
Dupa ce s-a citit Ceasul al IX-lea (vezi în Ceaslov), preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru...
Cântaretul (în manastiri cel mai mare), închinându-se de trei ori, zice: Amin. Si îndata:
Veniti sa ne închinam împaratului nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne închinam si sa cadem la Hristos, împaratul nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne închinam si sa cadem la însusi Hristos, împaratul si Dumnezeul nostru.
Si citeste rar, cu glas lin si dulce
Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul meu, maritu-Te-ai foarte! În stralucire si în mare podoaba Te-ai îmbracat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca si cu o haina; Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tai duhuri si pe slugile Tale para de foc; Cel ce ai întemeiat pamântul pe temeliile lui si nu se va clatina în veacul veacului. Adâncul ca o haina este îmbracamintea Lui; peste munti vor sta ape. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tau se vor înfricosa. Se suie munti si se coboara vai, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece si nici nu se vor întoarce sa acopere pamântul. Cel ce trimiti izvoare în vai, prin mijlocul muntilor vor trece ape; adapa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii salbatici setea îsi vor potoli. Peste acelea pasarile cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adapi muntii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va satura pamântul. Cel ce rasari iarba dobitoacelor si verdeata spre trebuinta oamenilor; ca sa scoata pâine din pamânt, si vinul veseleste inima omului; ca sa veseleasca fata cu untdelemn si pâinea inima omului o întareste. Satura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sadit; acolo pasarile îsi vor face cuib. Locasul cocostârcului în chiparosi. Muntii cei înalti adapost cerbilor, stâncile scapare iepurilor. Facut-ai luna spre vremi, soarele si-a cunoscut apusul sau. Pus-ai întuneric si s-a facut noapte, când vor iesi toate fiarele padurii; puii leilor mugesc ca sa apuce si sa ceara de la Dumnezeu mâncarea lor. Rasarit-a soarele si s-au adunat si în culcusurile lor se vor culca. Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pâna seara. Cât s-au slavit lucrurile Tale, Doamne, toate cu întelepciune le-ai facut! Umplutu-s-a pamântul de zidirea Ta. Marea aceasta este întinsa si larga; acolo se gasesc târâtoare, carora nu este numar, vietati mici si mari. Acolo corabiile umbla; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca sa se joace în ea. Toate catre Tine asteapta ca sa le dai lor hrana la buna vreme. Dându-le Tu lor, vor aduna.
Deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunatati, dar întorcându-Ti Tu fata Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor si se vor sfârsi si în tarâna se vor întoarce. Trimite-vei duhul Tau si se vor zidi si vei înnoi fata pamântului. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale. Cel ce cauta spre pamânt si-l face pe el de se cutremura; Cel ce se atinge de munti si fumega. Cânta-voi Domnului în viata mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. Placute sa-I fie Lui cuvintele mele, iar eu ma voi veseli de Domnul. Piara pacatosii de pe pamânt si cei fara de lege, ca sa nu mai fie. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.
Si iarasi:
Soarele si-a cunoscut apusul sau. Pus-ai întuneric si s-a facut noapte. Cât s-au marit lucrurile Tale, Doamne, toate cu întelepciune le-ai facut!
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si în vecii vecilor, Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Când se face Priveghere, dupa rânduiala din manastiri, partea din psalmul 103, începând de la: Deschizând Tu mâna Ta..., se cânta pe glasul al optulea, dupa cum urmeaza:
Deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunatate (refren nr. l). Binecuvântat esti,Doamne.
Iar întorcându-Ti fata Ta se vor tulbura; lua-vei duhul lor si se vor sfârsi; si în tarâna lor se vor întoarce (refren nr. 1).
Trimite-vei duhul Tau si se vor zidi; si vei înnoi fata pamântului (refren nr. 1).
Fie slava Domnului în veac; veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale (refren nr. 1).
Cel ce cauta spre pamânt, si-l face pe el de se cutremura; Cel ce se atinge de munti si fumega (refren nr. 2) . Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne.
Cânta-voi Domnului în viata mea, cânta-voi Dumnezeului meu pâna ce voi fi (refren nr. 2).
Îndulceasca-se Lui vorba mea; si eu ma voi veseli de Domnul (refren nr. 2).
Piara pacatosii de pe pamânt si cei fara de lege ca sa nu fie (refren nr. 2).
Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul; soarele si-a cunoscut apusul sau; pus-ai întuneric si s-a facut noapte (refren nr. 3).
Slava Tie, Doamne, Celui ce ai facut toate.
Cât s-au slavit lucrurile Tale, Doamne, toate întru Întelepciune le-ai facut (refren nr. 3).
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh (refren nr.3).
Si acum si pururea si în vecii vecilor, Amin (refren nr. 3).
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule (de 3 ori).
Preotul (sau diaconul, daca este) rosteste ectenia mare. Dupa fiecare cerere a ecteniei, rostita de preot (diacon), cântaretii se închina cu cuviinta si evlavie, la cuvintele din ectenie ... Domnului sa ne rugam, cântând, împreuna cu credinciosii din biserica, raspunsurile rânduite (Doamne miluieste si celelalte); se închina, de asemenea, la ecfonisul ecteniei. Asa trebuie sa se faca la toate celelalte ectenii din rânduiala Vecerniei, ca si din oricare alta sfânta slujba.
Dupa ecfonisul ecteniei, cântaretul (în manastiri citetul rânduit) zice, din fata analogului asezat din vreme în mijlocul bisericii (sub policandru): Amin, Doamne miluieste (de 3 ori), Slava... Si acum... si începe sa citeasca sâmbata seara Catisma întâi împartita în trei stari (parti); la fiecare stare (Slava...) citetul face sfârsitul obisnuit, iar preo-tul (sau diaconul, daca este) rosteste ectenia mica.
Atunci când se face Priveghere (ca la manastiri), precum si la sarbatorile Sfintilor cu Polieleu, se cânta Fericit barbatul..., adica urmatoarele stihuri alese, din prima stare a Catismei întâi:
Fericit barbatul, care n-a umblat în sfatul necredinciosilor si în calea pacatosilor n-a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut. Aliluia!
Ca stie Domnul calea dreptilor, iar calea necredinciosilor va pieri. Aliluia!
Slujiti Domnului cu frica si va bucurati de El cu cutremur. Aliluia!
Fericiti toti cei ce nadajduiesc în El. Aliluia!
Scoala, Doamne, mântuieste-ma, Dumnezeul meu. Aliluia!
A Domnului este mântuirea si peste poporul Tau binecuvântarea Ta. Aliluia!
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh. Aliluia!
Si acum si pururea si în vecii vecilor, Amin.
Aliluia! Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule (de 3 ori).
Dupa citirea Catismei (sau dupa ce s-a cântat Fericit barbatul...), preotul (diaconul) rosteste ectenia mica; apoi cântaretii cânta, pe glasul de rând al Octoihului,
(primele doua stihuri se cânta pe larg, adica stihiraric)
Doamne, strigat-am catre Tine, auzi-ma; ia aminte la glasul rugaciunii mele, când strig catre Tine, auzi-ma, Doamne!
Sa se îndrepteze rugaciunea mea, ca tamâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seara, auzi-ma, Doamne!
(Stihurile urmatoare se cânta mai repede, adica irmologic).
Pune, Doamne, straja gurii mele si usa de îngradire împrejurul buzelor mele.
Sa nu abati inima mea spre cuvinte de viclesug, ca sa-mi dezvinovatesc pacatele mele.
Cu oamenii cei ce fac faradelege si nu ma voi însoti cu alesii lor.
Certa-ma-va dreptul cu mila si ma va mustra; iar untul de lemn al pacatosilor sa nu unga capul meu.
Ca înca si rugaciunea mea este împotriva vrerilor lor; prabuseasca-se de pe stânca judecatorii lor;
Auzi-se-vor graiurile mele, ca s-au îndulcit. Ca o brazda de pamânt s-au rupt pe pamânt, risipitu-s-au oasele lor lânga iad.
Caci catre Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nadajduit, sa nu iei sufletul meu.
Pazeste-ma de cursa care mi-au pus mie si de smintelile celor ce fac faradelege.
Cadea-vor în mreaja lor pacatosii, ferit sunt eu, pâna ce voi trece.
Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Domnul m-am rugat.
Varsa-voi înaintea Lui rugaciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.
Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cararile mele.
În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursa mie.
Luat-am seama de-a dreapta si am privit si nu era cine sa ma cunoasca.
Pierit-a fuga de la mine si nu este cel ce cauta sufle-tul meu.
Strigat-am catre Tine, Doamne, zis-am: «Tu esti nadejdea mea, partea mea esti în pamântul celor vii».
Ia aminte spre rugaciunea mea, ca m-am smerit foarte.
Izbaveste-ma de cei ce ma prigonesc, ca s-au întarit mai mult decât mine.
Si îndata se cânta
La Doamne, strigat-am..., glasul al 5-lea:
Stih: Scoate din temnita sufletul meu, ca sa laude numele Tau.
Prin cinstita Crucea Ta, Hristoase, pe diavolul l-ai rusinat; si prin învierea Ta, acul pacatului l-ai tocit si ne-ai mântuit pe noi din portile mortii. Slavimu-Te pe Tine, Unule-Nascut.
Stih: Pe mine ma asteapta dreptii, pâna ce-mi vei rasplati mie.
Cel ce a dat înviere neamului omenesc, ca un miel spre junghiere S-a adus. înfricosatu-s-au de Acesta mai-marii iadului si s-au ridicat portile cele de durere; ca a intrat împaratul slavei, Hristos, zicând celor din legaturi: Iesiti! Si celor din întuneric: Aratati-va!
Stih: Dintru adâncuri am strigat catre Tine: Doamne, Doamne, auzi glasul meu.
Mare minune! Ziditorul celor nevazute, Cel fara de moarte, pentru iubirea de oameni, cu trupul patimind, a înviat. Veniti, semintiile neamurilor, sa ne închinam Acestuia! Ca prin milostivirea Lui, din ratacire fiind mântuiti, ne-am învatat a lauda pe un Dumnezeu în trei ipostasuri.
Alte stihiri, ale lui Anatolie:
Stih: Fie urechile Tale luând-aminte la glasul rugaciunii mele.
Închinare de seara aducem Tie, Luminii celei ne-înserate, Care la sfârsitul veacurilor, ca într-o oglinda în trup, ai stralucit lumii; si pâna la iad Te-ai pogorât, întunericul cel de acolo l-ai risipit si lumina învierii o ai aratat neamurilor. Datatorule de lumina, Doamne, slava Tie.
Stih: De Te vei uita la faradelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Ca la Tine este milostivirea.
Pe Hristos, începatorul mântuirii noastre, sa-L slavim; ca El din morti înviind, lumea din ratacire s-a mântuit. Se bucura ceata îngerilor, fuge înselaciunea diavolilor; Adam cel cazut s-a sculat, diavolul a fost zdrobit.
Stih: Pentru numele Tau Te-am asteptat, Doamne; asteptat-a sufle-tul meu spre cuvântul Tau, nadajduit-a sufletul meu în Domnul.
Strajerii erau învatati de cei fara de lege: Tainuiti scularea lui Hristos si luati arginti si spuneti: Noi dormind, din mormânt a fost furat cel mort. Dar cine a vazut, cine a auzit vreodata de vreun mort furat? Si mai ales pe Cel cu smirna uns si gol, Care si-a lasat în mormânt giulgiurile Sale? Nu va amagiti, iudeilor! Ascultati graiurile proorocilor si cunoasteti ca Acesta este cu adevarat Mântuitorul lumii si cel Atotputernic.
Stih: Din straja diminetii pâna în noapte, din straja diminetii sa nadajduiasca Israel spre Domnul.
Doamne, Cel ce iadul ai golit si moartea ai zdrobit, Mântuitorul nostru, Cel ce ai luminat lumea cu cinstita Crucea Ta, miluieste-ne pe noi.
Slava... a sfântului, din Minei (daca are).
Si acum... a Nascatoarei de Dumnezeu (Dogmatica)
În Marea Rosie, închipuirea miresei celei neispitite de nunta s-a întiparit de demult. Acolo Moise, despartitor al apei, iar aici Gavriil, slujitor al minunii. Atunci trecut-a Israel adâncul cu piciorul neudat, iar acum Fecioara L-a nascut fara samânta pe Hristos. Marea, dupa trecerea lui Israel, a ramas nestrabatuta; iar cea fara prihana, dupa nasterea lui Emanuel, a ramas nevatamata. Cel ce esti si mai înainte ai fost si Te-ai aratat ca om, Dumnezeule, miluieste-ne pe noi.
Daca la Minei sunt trei stihiri, dar cu indicatia pe sase, atunci se cânta numai sase stihiri ale învierii si se adauga de la Minei cele trei stihiri, repetând pe cea dintâi si începând cu stihul: Din straja diminetii...
Daca la Minei sunt doi sfinti si sase stihiri, ori sfânt cu Priveghere sau cu Polieleu, se cânta numai primele patru stihiri ale învierii si se adauga de la Minei toate cele sase, începându-le cu stihul: De Te vei uita la faradelegi...
În perioada Triodului si a Penticostarului (adica de la Duminica Vamesului si a Fariseului pâna la Duminica întâia dupa Rusalii), sâmbata seara nu se pun stihiri de la Minei, decât daca e sfânt cu Polieleu; altfel, se pun stihirile din Triod sau din Penticostar.
La celelalte sarbatori, în afara de duminici, stihirile se cânta numai de la Minei (Triod sau Penticostar), care arata atât numarul stihirilor de cântat (de obicei sase sau opt, iar la unele sarbatori împaratesti chiar zece), cât si glasul pe care se vor cânta si pe care se cânta si: Doamne, strigat-am...
Dupa ce s-a cântat ultima stihira de la Minei (Triod sau Penticostar), sâmbata seara urmeaza Slava..., a sfântului de la Minei (Triod sau Penticostar), daca are; daca nu are, se cânta numai Slava... Si acum..., a Nascatoarei de Dumnezeu (Dogmatica, glasul 1):
Pe ceea ce este marirea a toata lumea, care din oameni a rasarit si pe Stapânul L-a nascut, usa cea cereasca, lauda celor fara de trup si podoaba credinciosilor, pe Maria Fecioara sa o laudam. Ca aceasta s-a aratat cer si biserica a Dumnezeirii; aceasta, peretele cel din mijloc al vrajbei surpându-l, pace a adus si împaratia a deschis. Deci, pe aceasta având-o întarire a credintei, aparator avem pe Domnul, Cel ce S-a nascut dintr-însa. Îndrazneasca, dar, îndrazneasca poporul lui Dumnezeu. Ca Acesta va birui pe vrajmasi, ca un atotputernic.
În timp ce se cânta stihira de la Si acum..., preotul face Vohodul (iesirea cu cadelnita); cântaretii coboara atunci din strana, iar dupa ce preotul (sau diaconul, daca este) rosteste: întelepciune, drepti!, cântaretul (în manastiri cel mai mare) citeste:
Lumina lina a sfintei slave a Tatalui ceresc, Celui fara de moarte, Celui sfânt si fericit, Iisuse Hristoase! Ajungând la apusul soarelui, vazând lumina cea de seara, laudam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic esti în toata vremea a fi laudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viata, pentru aceasta, lumea Te slaveste.
(La slujba în sobor, e obiceiul ca Lumina lina... sa se cânte de tot soborul slujitorilor, împreuna cu cântaretii).
Apoi preotul: Sa luam aminte. Pace tuturor.
Cântaretul: Si duhului tau.
Preotul (sau diaconul, daca este): întelepciune. Sa luam aminte.
Iar cântaretii cânta
Sâmbata seara, glasul al 6-lea:
Domnul a împaratit, întru podoaba S-a îmbracat (ps. 92, l).
(de patru ori: prima data fara stih, apoi de trei ori cu stihurile care urmeaza:)
Stih: Îmbracatu-S-a Domnul întru putere si S-a încins (ps. 92, 1).
Stih: Pentru ca a întarit lumea, care nu se va clatina (ps. 92, 2).
Stih: Casei Tale se cuvine sfintenie, Doamne, întru lungime de zile (ps. 92, 7).
În celelalte zile ale saptamânii Prochimenul se cânta numai de trei ori.
Dupa cântarea Prochimenului, la Praznicele împaratesti si la sarbatorile sfintilor urmeaza citirea Paremiilor din Minei (Triod sau Penticostar), pe analogul asezat din vreme în mijlocul bisericii.
Sâmbata seara însa, îndata dupa Prochimen, preotul (diaconul) rosteste ectenia întreita, dupa care cântaretul (în manastiri cel mai mare) citeste rugaciunea:
Învredniceste-ne, Doamne, în seara aceasta fara de pacat sa ne pazim noi. Binecuvântat esti, Doamne, Dumnezeul parintilor nostri, si laudat si preaslavit e numele Tau în veci, amin. Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nadajduit întru Tine. Binecuvântat esti, Doamne, învata-ma îndreptarile Tale. Binecuvântat esti, Stapâne, întelepteste-ma cu îndreptarile Tale. Binecuvântat esti, Sfinte, lumineaza-ma cu îndreptarile Tale. Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea. Tie se cuvine lauda, Tie se cuvine cântare, Tie slava se cuvine: Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Preotul (diaconul) zice ectenia cererilor.
Apoi preotul: Pace tuturor .
Cântaretul: Si duhului tau.
Preotul (diaconul): Capetele noastre Domnului sa le plecam.
Cântaretul, rar: Tie, Doamne.
Preotul: Fie stapânirea împaratiei Tale binecuvântata...
Cântaretul: Amin.
Si daca se face slujba cu Priveghere (ca la manastiri), sau chiar si numai binecuvântarea artoselor (ca în bisericile de enorie, mai ales la sarbatorile sfintilor), cântaretii încep sa cânte stihirile (sau cel putin Slava... Litiei) din Minei, punându-se acum Litia, dupa rânduiala ei (vezi Liturghierul). Daca însa se face numai Vecernia obisnuita, atunci, dupa ecfonisul de mai sus, rostit de preot, cântaretul (din stânga) începe sa cânte
Pe Tine, Hristoase Mântuitorule, Cel ce Te-ai întrupat si de ceruri nu Te-ai despartit, cu glasuri de cântari Te marim. Ca ai primit Cruce si moarte pentru neamul nostru; ca Domnul cel iubitor de oameni, pradând portile iadului, a treia zi ai înviat, mântuind sufletele noastre.
Stih: Domnul a împaratit, întru podoaba S-a îmbracat; îmbraca-tu-S-a Domnul întru putere si S-a încins.
Împunsa fiind coasta Ta, Datatorule de viata, izvoare de iertare, de viata si de mântuire, tuturor ai izvorât, si cu trupul moarte ai primit, daruindu-ne noua nemurire. Dar fiind pus în mormânt, pe noi ne-ai slobozit, împreuna cu Tine înviindu-ne întru slava, ca un Dumnezeu. Pentru aceasta, graim: Iubitorule de oameni, Doamne, slava Tie!
Stih: Pentru ca a întarit lumea care nu se va clatina.
Minunata este rastignirea si pogorârea Ta în iad, Iubitorule de oameni, ca pradându-l pe el, pe cei de demult legati, împreuna cu Tine i-ai înviat, întru slava, ca un Dumnezeu; si deschizând raiul, i-ai învrednicit sa-l dobândeasca. Pentru aceasta, si noua, celor ce slavim scularea Ta cea de a treia zi, daruieste-ne curatire de pacate, locuitori ai raiului învrednicindu-ne sa fim, ca Un singur-Milostiv.
Stih: Casei Tale se cuvine sfintenie, Doamne, întru lungime de zile.
Cel ce pentru noi cu trupul patimire ai primit si a treia zi din morti ai înviat, patimile noastre cele trupesti vindeca-le si ne ridica din greselile cele cumplite, Iubitorule de oameni, si ne mântuieste pe noi.
Slava... a sfântului ,din Minei (daca este).
Si acum... a Nascatoarei de Dumnezeu, din Octoih, cea de la glasul pe care s-a cântat Slava... a sfântului. Daca Slava... s-a cântat pe glasul al 5-lea, sau daca la Minei nu a fost Slava..., se cânta a Nascatoarei de Dumnezeu, din Octoih, pe glasul al 5-lea:
Biserica si usa, camara si scaun al Împaratului esti, Fecioara întru totul cinstita, prin care Mântuitorul meu, Hristos Domnul, S-a aratat celor ce dormeau în întuneric, Soarele Dreptatii fiind, Care voia sa lumineze pe cei pe care i-a zidit dupa chipul Sau, cu mâna Sa. Pentru aceasta, cu totul laudata, ceea ce ca o Maica ai câstigat îndrazneala catre Dânsul, roaga-L neîncetat sa mântuiasca sufletele noastre.
Apoi Acum libereaza... (cauta la pag. 24), Sfinte Dumnezeule... si celelalte; iar dupa Tatal nostru... se cânta
Pe Cuvântul, Cel împreuna fara de început cu Tatal si cu Duhul, Care S-a nascut din Fecioara spre mântuirea noastra, sa-L laudam credinciosii si sa I ne închinam; ca bine a voit a Se sui cu trupul pe Cruce si moarte a rabda, si a scula pe cei morti, întru slavita învierea Sa.
Slava... troparul sfântului, din Minei;
apoi Si acum... al Nascatoarei de Dumnezeu, din Octoih, cel de la glasul troparului sfântului.
Cauta spre rugaciunile robilor tai, ceea ce esti cu totul fara prihana, potolind pornirile cele rele împotriva noastra, din tot necazul izbavindu-ne pe noi; ca pe tine singura te avem ancora tare si neclintita, si a ta ocrotire am dobândit. Sa nu fim rusinati, stapâna, cei ce te chemam pe tine. Grabeste spre rugaciunea celor ce striga catre tine cu credinta: Bucura-te, stapâna, ajutoarea tuturor, bucuria si acoperamântul si mântuirea sufletelor noastre.
Daca troparul sfântului a fost pe glasul al 5-lea, se cânta
Bucura-te, usa Domnului cea neumblata. Bucura-te, zid si acoperamânt al celor ce alearga la tine. Bucura-te, liman neînviforat si neispitita de nunta, care ai nascut cu trup pe Facatorul tau si Dumnezeu; nu înceta a te ruga pentru cei ce lauda si cinstesc nasterea ta.
Apoi otpustul (vezi la pag. 26).
Daca troparul sfântului a fost pe alt glas, sa se cânte troparul Nascatoarei de Dumnezeu al Învierii de la glasul respectiv.
Daca la Minei în acea zi sunt doi sfinti si amândoi au tropare deosebite, atunci, dupa ce s-a cântat troparul învierii, se cânta întâi troparul primului sfânt, fara Slava..., apoi troparul sfântului al doilea cu Slava..., iar troparul Nascatoarei de Dumnezeu se cânta cel de la glasul troparului sfântului al doilea.
La sarbatorile sfintilor se cânta troparul sfântului din Minei (care la sarbatorile sfintilor cu priveghere se gaseste de obicei la Vecernia mica), de doua ori (a doua oara cu Slava...), apoi Si acum... al Nascatoarei de Dumnezeu pe glasul troparului sfântului (însa vineri seara se cânta totdeauna, la Si acum..., troparul Nascatoarei de Dumnezeu de la glasul de rând al Octoihului).
La Praznicele împaratesti se cânta numai troparul praznicului, de trei ori (a doua oara cu Slava..., a treia oara cu Si acum...).
Dupa tropare, se face otpustul, astfel:
Preotul (diaconul, daca este): Întelepciune.
Cântaretul (coborând din strana): Binecuvinteaza.
Preotul: Cel ce este binecuvântat...
C ântaretul: Amin. Întareste, Dumnezeule, sfânta si dreapta credinta a dreptslavitorilor crestini si Sfânta Biserica Ta în veacul veacului.
Preotul: Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.
Cântaretul: Ceea ce esti mai cinstita decât Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decât Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Preotul: Slava Tie, Hristoase, Dumnezeule...
Cântaretul: Slava... Si acum... Doamne miluieste (de trei ori), parinte, binecuvinteza!
Preotul face otpustul.
Cântaretul: Amin.
Dupa ce s-a citit Miezonoptica Duminicii, cu Troparele treimice, preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru...
Cântaretul: Amin. Apoi (închinându-se de trei ori) zice:
Veniti sa ne închinam împaratului nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne închinam si sa cadem la Hristos, împaratul nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne închinam si sa cadem la însusi Hristos, împaratul si Dumnezeul nostru.
Si se citesc psalmii:
Sa te auda Domnul în ziua necazului, si sa te apere numele Dumnezeului lui Iacob. Trimita tie ajutor din locasul Sau cel sfânt, si din Sion sa te sprijine pe tine. Pomeneasca toata jertfa ta, arderea de tot a ta bine-placuta sa-I fie. Dea tie Domnul, dupa inima ta, si tot sfatul tau sa-l plineasca. Bucura-ne-vom de mântuirea Ta, si întru numele Dumnezeului nostru ne vom mari. Plineasca Domnul toate cererile tale. Acum am cunoscut ca a mântuit Domnul pe Unsul Sau, cu puterea dreptei Sale. Auzi-L-va pe Dânsul din cerul cel sfânt al Lui. Unii se lauda cu carutele lor, altii cu caii lor, iar noi ne laudam cu numele Domnului Dumnezeului nostru. Acestia s-au împiedicat si au cazut, iar noi ne-am ridicat si ne-am îndreptat, Doamne, mântuieste-ne pe noi, si ne auzi în orice zi Te vom chema.
Doamne, întru puterea Ta se va veseli împaratul si întru mântuirea Ta se va bucura foarte. Dupa dorirea inimii lui i-ai dat lui, si de voia buzelor lui nu l-ai lipsit pe el. Ca l-ai întâmpinat pe el eu binecuvântarile bunatatii, pus-ai pe capul lui cununa de piatra scumpa. Viata a cerut de la Tine si i-ai dat lui lungime de zile în veacul veacului. Mare este slava lui întru mântuirea Ta, slava si mare cuviinta vei pune peste el. Ca li vei da lui binecuvântare în veacul veacului, veseli-l-vei pe dânsul întru bucurie cu fata Ta. Ca împaratul nadajduieste în Domnul si întru mila Celui Preaînalt nu se va clatina. Afla-se mâna Ta peste toti vrajmasii Tai; dreapta Ta sa afle pe toti cei ce Te urasc pe Tine. Pune-i-vei pe ei ca un cuptor de foc în vremea aratarii Tale; Domnul întru mânia Sa îi va tulbura pe ei, si-i va mânca pe ei focul. Rodul lor de pe pamânt îl vei pierde si samânta lor dintre fiii oamenilor. Ca au gândit rele împotriva Ta, au cugetat sfaturi, care nu vor putea sa stea. Ca îi vei pune pe ei pe fuga si cu arcul Tau vei tinti capul lor. Înalta-Te, Doamne, întru taria Ta; cânta-vom si vom lauda puterile Tale.
Slava... Si acum... Sfinte Dumnezeule... Tatal nostru... Ca a Ta este împaratia... (Dator este preotul a lua aminte ca sa fie în mijlocul bisericii, când va zice Ca a Ta este împaratia...). Apoi se citesc troparele acestea:
Mântuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta; biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste; si cu Crucea Ta pazeste pe poporul Tau.
Slava...
Cel ce Te-ai înaltat pe Cruce de bunavoie, poporului Tau celui nou, numit cu numele Tau, îndurarile Tale daruieste-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleste cu puterea pe binecredinciosii crestini, daruindu-le lor biruinta asupra potrivnicului, având ajutorul Tau arma de pace, nebiruita biruinta.
Si acum...
Ocrotitoare neînfricata si neînfruntata nu trece cu vederea, ceea ce esti buna, rugaciunile noastre, întru tot laudata Nascatoare de Dumnezeu. întareste viata cea de obste a dreptcredinciosilor. Mântuieste pe cei ce i-ai rânduit sa conduca, si le da lor biruinta din cer, pentru ca ai nascut pe Dumnezeu, ceea ce esti singura binecuvântata.
Preotul rosteste ectenia: Miluieste-ne pe noi,Dumnezeule...
Cântaretul zice: Doamne miluieste (de 3 ori), la fiecare cerere a ecteniei.
Dupa ecfonisul ecteniei: Ca milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu esti..., cântaretul: Amin. întru numele Domnului binecuvinteaza, parinte.
Preotul:
Slava Sfintei si Celei de o fiinta si de viata facatoarei si nedespartitei Treimi, totdeauna, acum si pururea si în vecii vecilor.
Cântaretul (în manastiri cel mai mare, sau cel rânduit): Amin. Si citeste, cu evlavie si cu frica de Dumnezeu, urmatorii sase psalmi, iar cei din biserica asculta în tacere si cu umilinta:
Slava întru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamânt pace, între oameni bunavoire (de trei ori).
Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta (de doua ori).
Doamne, cât s-au înmultit cei ce ma necajesc! Multi se scoala asupra mea; multi zic sufletului meu: „Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui!”. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu esti, slava mea si Cel ce înalti capul meu. Cu glasul meu catre Domnul am strigat si m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui. Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am, ca Domnul ma va sprijini. Nu ma voi teme de mii de popoare, care împrejur ma împresoara. Scoala, Doamne, mântuieste-ma, Dumnezeul meu, ca Tu ai batut pe toti cei ce ma vrajmasesc în desert; dintii pacatosilor ai zdrobit. A Domnului este mântuirea, si peste poporul Tau, binecuvântarea Ta.
Si iarasi:
Eu m-am culcat si am adormit; sculatu-m-am ca Domnul ma va sprijini.
Doamne, nu cu mânia Ta sa ma mustri pe mine, nici cu iutimea Ta sa ma certi. Ca sagetile Tale s-au înfipt în mine, si ai întarit peste mine mâna Ta. Nu este vindecare în trupul meu de la fata mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la fata pacatelor mele. Ca faradelegile mele au covârsit capul meu, ca o sarcina grea apasat-au peste mine. împutitu-s-au si au putrezit ranile mele, de la fata nebuniei mele. Chinuitu-m-am si m-am gârbovit pâna în sfârsit, toata ziua mâhnindu-ma umblam. Ca salele mele s-au umplut de ocari si nu este vindecare în trupul meu. Necajitu-m-am si m-am smerit foarte; racnit-am din suspinarea inimii mele. Doamne, înaintea Ta este toata dorirea mea si suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns. Inima mea s-a tulburat, parasitu-m-a taria mea si lumina ochilor mei, si aceasta nu este cu mine. Prietenii mei si vecinii mei în preajma mea s-au apropiat si au sezut; si cei de aproape ai mei departe au stat. Si se sileau cei ce cautau sufletul meu si cei ce cautau cele rele mie graiau desertaciuni si viclesuguri toata ziua cugetau. Iar eu ca un surd nu auzeam si ca un mut ce nu-si deschide gura sa. Si m-am facut ca un om ce nu aude si nu are în gura lui mustrari. Ca spre Tine, Doamne, am nadajduit; Tu ma vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu, ca am zis, ca nu cumva sa se bucure de mine vrajmasii mei; si când s-au clatinat picioarele mele, împotriva mea s-au semetit. Ca eu spre batai gata sunt, si durerea mea înaintea mea este pururea. Ca faradelegea mea eu o voi vesti, si ma voi îngriji pentru pacatul meu; iar vrajmasii mei traiesc si s-au întarit mai mult decât mine, si s-au înmultit cei ce ma urasc pe nedrept. Cei ce îmi rasplatesc rele pentru bune ma defaimau, ca urmam bunatatea. Nu ma lasa, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te departa de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.
Si iarasi:
Nu ma lasa, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te departa de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.
Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineata. însetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a dupa Tine trupul meu, în pamânt pustiu si neumblat si fara de apa. Asa în locul cel sfânt m-am aratat Tie, ca sa vad puterea Ta si slava Ta. Ca mai buna este mila Ta decât viata; buzele mele Te vor lauda. Asa Te voi binecuvânta în viata mea, si în numele Tau voi ridica mâinile mele. Ca de seu si de grasime sa se sature sufletul meu, si cu buze de bucurie Te va lauda gura mea. De mi-am adus aminte de Tine în asternutul meu, în dimineti am cugetat la Tine, ca ai fost ajutorul meu, si întru acoperamântul aripilor Tale ma voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine si pe mine m-a sprijinit dreapta Ta. Iar ei în desert au cautat sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pamântului; da-se-vor în mâinile sabiei; parti vulpilor vor fi. Iar împaratul se va veseli de Dumnezeu; lauda-se-va tot cel ce se jura întru El, ca s-a astupat gura celor ce graiesc nedreptati
Si iarasi:
În dimineti am cugetat la Tine, ca ai fost ajutorul meu si întru acoperamântul aripilor Tale ma voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine si pe mine m-a sprijinit dreapta Ta.
Slava... Si acum... Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule (de trei ori, fara închinaciune) Doamne miluieste (de 3 ori), Slava... Si acum...
Acum iese preotul din sfântul altar si citeste în taina ultimele sase rugaciuni ale diminetii, în fata usilor împaratesti; iar cântaretul continua citirea psalmilor urmatori:
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat si noaptea înaintea Ta. Sa ajunga înaintea Ta rugaciunea mea; pleaca urechea Ta spre ruga mea, Doamne, ca s-a umplut de rele sufletul meu si viata mea de iad s-a apropiat. Socotit am fost cu cei ce se coboara în groapa; ajuns-am ca un om neajutorat, între cei morti slobod. Ca niste oameni raniti ce dorm în mormânt, de care nu Ti-ai mai adus aminte si care au fost lepadati de la mâna Ta. Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate si în umbra mortii. Asupra mea s-a întarit mânia Ta si toate valurile Tale le-ai adus peste mine. Departat-ai pe cunoscutii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor. închis am fost si n-am putut iesi. Ochii mei au slabit de suferinta. Strigat-am catre Tine, Doamne, toata ziua, întins-am catre Tine mâinile mele. Oare, mortilor vei face minuni? Sau cei morti se vor scula si Te vor lauda pe Tine? Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta si adevarul Tau în locul pierzarii? Oare, se vor cunoaste în întuneric minunile Tale si dreptatea Ta în pamânt uitat? Iar eu catre Tine, Doamne, am strigat si dimineata rugaciunea mea Te va întâmpina. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu si întorci fata Ta de la mine? Sarac sunt eu si în osteneli din tineretile mele; înaltându-ma, m-am smerit si m-am mâhnit. Peste mine au venit mâniile Tale si înfricosarile Tale m-au tulburat. Înconjuratu-m-au ca apa toata ziua si m-au cuprins deodata. Departat-ai de la mine pe prieten si pe vecin si pe cunoscutii mei din cauza ticalosiei mele.
Si iarasi:
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat si noaptea înaintea Ta. Sa ajunga înaintea Ta rugaciunea mea; pleaca urechea Ta spre ruga mea.
Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul si toate cele dinlauntrul meu, numele cel sfânt al Lui. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul si nu uita toate binefacerile Lui. Pe Cel ce curateste toate faradelegile tale, pe Cel ce vindeca toate bolile tale; pe Cel ce izbaveste din stricaciune viata ta, pe Cel ce te încununeaza cu mila si cu îndurari; pe Cel ce umple de bunatati dorirea ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tineretile tale. Cel ce face milostenie, Domnul, si judecata tuturor celor ce li se face strâmbatate. Cunoscute a facut caile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale. Îndurat si milostiv este Domnul, îndelung-Rabdator si mult-Milostiv. Nu pâna în sfârsit se va iuti, nici în veac se va mânia. Nu dupa pacatele noastre a facut noua, nici dupa faradelegile noastre a rasplatit noua, ci cât este de departe cerul de pamânt, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El. Pe cât sunt de departe rasariturile de la apusuri, departat-a de la noi faradelegile noastre. în ce chip miluieste tatal pe fii, asa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dânsul. Ca El a cunoscut zidirea noastra adusu-Si-a aminte ca tarâna suntem. Omul ca iarba zilele lui ca floarea câmpului; asa va înflori. Ca duh a trecut printr-însul si nu va mai fi si nu se va mai cunoaste înca locul sau. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul, si dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce pazesc legamântul Lui si îsi aduc aminte de poruncile Lui, ca sa le faca pe ele. Domnul în cer a gatit scaunul Sau si împaratia Lui peste toti stapâneste. Binecuvântati pe Domnul toti îngerii Lui, cei puternici la virtute, care faceti cuvântul Lui si auziti glasul cuvintelor Lui. Binecuvântati pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceti voia Lui. Binecuvântati pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stapânirii Lui, binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.
Si iarasi:
În tot locul stapânirii Lui, binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.
Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea întru credinciosia Ta, auzi-ma, întru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca în picioare; facutu-m-a sa locuiesc în întuneric ca mortii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine si inima mea încremenita înauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. întins-am catre Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pamânt însetosat. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-Ti întoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se coboara în mormânt. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine mi-e nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne. învata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamântul dreptatii. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fa bunatate de stârpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.
Si iarasi:
Auzi-ma, Doamne, întru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau.
Auzi-ma, Doamne, întru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamântul dreptatii.
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh, si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie.
Apoi preotul rosteste ectenia mare, în timpul careia cântaretii dau raspunsurile cuvenite, cântând împreuna cu credinciosii si închinându-se dupa cuviinta, la fiecare cerere a ecteniei, precum s-a aratat si la Vecernie.
Îndata dupa ectenie, cântaretul din strana dreapta începe sa cânte, pe glasul de rând al Octoihului:
Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de patru ori, punându-se înainte stihurile urmatoare):
Stih 1: Laudati pe Domnul ca este bun, ca în veac este mila Lui (ps. 135,1).
Stih 2: înconjurând m-au înconjurat si în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
Stih 3: Nu voi muri, ci voi fi viu si voi povesti lucrurile Domnului.
Stih 4: Piatra pe care n-au bagat-o în seama ziditorii, aceasta s-a facut în capul unghiului. De la Domnul s-a facut aceasta si minunata este întru ochii nostri.
Dupa Dumnezeu este Domnul...se cânta troparul învierii glasului de rând, de doua ori (cauta-l la rânduiala Vecerniei); apoi Slava... troparul sfântului zilei, din Minei; Si acum...troparul Nascatoarei de Dumnezeu de la glasul troparului sfântului.
Dupa aceea, cântaretul zice: Doamne miluieste(de 3 ori) Slava... Si acum...si se citesc Catismele de rând din Psaltire (Duminica dimineata: Catisma a doua, a treia si a saptesprezecea), pe analogul asezat din vreme în mijlocul bisericii, sub policandru.
Apoi preotul rosteste ectenia mica, dupa care cântaretul citeste îndata, cu glas mare si rar, Ipacoi (Subascultâtorul) al glasului de rând.
De îngereasca vedere spaimântându-se cu mintea Mironositele, si prin dumnezeiasca sculare luminându-si sufletele, Apostolilor graiau: Binevestiti între neamuri învierea Domnului, Cel ce împreuna-lucreaza prin minuni si ne daruieste noua mare mila.
Si se cânta îndata
Când sunt necajit, ca David strig Tie, Mântuitorul meu: Izbaveste sufletul meu de limba vicleana.
Fericita este viata pustnicilor, celor ce se întraripeaza cu dumnezeiescul dor.
Slava... Si acum...
Prin Duhul Sfânt se tin toate cele vazute, împreuna cu cele nevazute; ca însusi stapânitor fiind, este cu adevarat Unul din Treime.
La munti, suflete, sa ne ridicam; mergi acolo de unde vine ajutorul.
Mâna Ta cea dreapta, Hristoase, si asupra-mi întinzându-se, de toata înselaciunea sa ma pazeasca.
Slava... Si acum...
Sfântului Duh, teologhisind, sa-I zicem: Tu esti Dumnezeu, viata, iubire, lumina, minte; Tu esti bunatate, Tu împaratesti în veci.
De cei ce mi-au zis mie: în casa Domnului sa intram, de multa bucurie umplându-ma, rugaciune înalt.
În casa lui David, cele înfricosatoare se savârsesc; ca acolo este foc, care arde tot gândul cel rusinos.
Slava... Si acum...
În Sfântul Duh este vrednicia cea începatoare de viata, din Care tot ce viaza se însufleteste, precum în Tatal, ca si în Cuvântul.
Preotul: Sa luam aminte. Întelepciune! Cântaretul cânta
Scoala-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalta-se mâna Ta, ca Tu împaratesti în veci.
De trei ori; a doua oara cu stihul:
Marturisi-ma-voi Tie, Doamne, cu toata inima mea, spune-voi toate minunile Tale.
Preotul (diaconul): Domnului sa ne rugam .
Cântaretul:
Doamne miluieste.
Preotul: Ca sfânt esti, Dumnezeul nostru...
Cântaretul: Amin . Si se cânta pe glasul de rând al Octoihului:
Toata suflarea sa laude pe Domnul (de doua ori).
Suflarea toata si toata faptura sa laude sfânt numele Domnului, pe Domnul.
Preotul (diaconul): Si pentru ca sa ne învrednicim noi a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru sa-L rugam.
Cântaretul: Doamne miluieste (de 3 ori), obisnuit pe glasul al 2-lea.
Preotul: întelepciune, drepti sa ascultam Sfânta Evanghelie. Pace tuturor.
Cântaretul: Si duhului tau.
Preotul: Din Sfânta Evanghelie de la (N) citire.
Cântaretul (închinându-se): Slava Tie, Doamne, slava Tie.
Preotul: Sa luam aminte. Si citeste Evanghelia de rând a învierii, în timp ce cântaretul sade cu lumânarea aprinsa în latura de miazazi a Sfintei Mese, cu fata spre preotul care citeste Sfânta Evanghelie; iar daca face diaconul lucrul acesta, cântaretul asculta cu luare-amtnte si evlavie Sfânta Evanghelie, stând în genunchi, împreuna cu ceilalti credinciosi.
Sfârsindu-se citirea Sfintei Evanghelii, cântaretul cânta (închinându-se): Slava Tie, Doamne, slava Tie.
Si în timp ce preotul iese cu Sfânta Evanghelie în mijlocul bisericii - pentru închinare, cântaretul citeste sau cânta, pe glasul al 2-lea (daca nu cânta preotul însusi sau diaconul):
Învierea lui Hristos vazând, sa ne închinam Sfântului Domnului Iisus, Unuia Celui fara de pacat. Crucii Tale ne închinam, Hristoase, si Sfânta învierea Ta o laudam si o marim; ca Tu esti Dumnezeul nostru, afara de Tine pe altul nu stim, numele Tau numim. Veniti toti credinciosii, sa ne închinam Sfintei învierii lui Hristos, ca iata a venit, prin Cruce, bucurie la toata lumea; totdeauna binecuvântând pe Domnul, laudam învierea Lui, ca rastignire rabdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
În duminicile dintre Pasti si înaltare învierea lui Hristos... se zice de trei ori; iar în Duminica Floriilor si a Rusaliilor nu se zice învierea lui Hristos..., deoarece atunci se citeste Evanghelia praznicului.
Apoi se citeste îndata, rar si cu umilinta
Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea îndurarilor Tale sterge faradelegea mea. Mai vârtos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu înaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit, si rau înaintea Ta am facut, asa încât drept esti Tu în cuvintele Tale si biruitor când vei judeca Tu. Ca iata în faradelegi m-am zamislit, si în pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale întelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop, si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vârtos decât zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce fata Ta de catre pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste întru mine, Dumnezeule, si duh drept înnoieste întru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta, si Duhul Tau cel Sfânt nu-L lua de la mine. Da-mi mie bucuria mântuirii Tale, si cu duh stapânitor ma întareste. Învata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor întoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu duhul umilit; inima înfrânta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, întru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.
Dupa ce preotul s-a închinat în fata Sfintei Evanghelii si a intrat în sfântul altar, cântaretul se închina si el, cu evlavie, în fata Sfintei Evanghelii, de doua ori, o saruta si se închina a treia oara. Apoi, mergând la locul sau, cânta, pe glasul al 2-lea:
Slava...
Pentru rugaciunile Apostolilor Tai, Milostive, curateste multimea gresealelor noastre.
Si acum...
Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresealelor noastre.
Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea îndurarilor Tale, curateste faradelegile noastre.
Glasul al 6-lea:
Înviind Iisus din mormânt, precum a zis mai înainte, a daruit noua viata vesnica si mare mila.
În duminicile Triodului (adica de la Duminica Vamesului si a Fariseului, pâna la Duminica a cincea din Postul Mare, inclusiv), în loc de cele trei cântari de mai sus se cânta
Slava .., glasul al 8-lea:
Usile pocaintei deschide-mi, Datatorule de viata! Ca dis-de-dimineata merge duhul meu la biserica Ta cea sfânta, purtând locas al trupului, cu totul spurcat; ci, ca un îndurat, curateste-l, cu mila milostivirii Tale.
Si acum... a Nascatoarei de Dumnezeu, acelasi glas:
În cararile mântuirii îndrepteaza-ma, de Dumnezeu Nascatoare, caci cu pacate grozave mi-am spurcat sufletul si cu lenevire viata mea toata o am cheltuit; ci, cu rugaciunile tale, curateste-ma de toata necuratia.
Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta...
Glasul al 6-lea:
La multimea faptelor mele celor rele cugetând eu, ticalosul, ma cutremur de înfricosatoarea zi a Judecatii; ci, îndraznind la mila milostivirii Tale, ca David ma rog Tie: Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta.
Apoi preotul (diaconul, daca este) citeste rugaciunea Mântuieste, Dumnezeule, poporul Tau..., din Liturghier, sau (daca aceasta rugaciune nu se mai citeste) zice îndata ecfonisul: Cu mila si cu îndurarile..., iar la strana: Amin.
Si se începe citirea Canoanelor, cu rânduiala lor, adica: Trei canoane ale glasului de rând, din Octoih (unul al învierii, unul al Crucii-învierii si altul al Nascatoarei de Dumnezeu) si unul din Minei (al sfântului sau sfintilor din ziua aceea), punându-se din toate, la fiecare cântare, câte 14 stihiri, cu stihurile respective, astfel: daca la Minei avem un singur canon, se citeste din Octoih: patru stihiri de la Canonul învierii, trei de la Canonul Crucii-învierii si trei de la Canonul Nascatoarei de Dumnezeu; daca la Minei este sfânt cu slujba pe sase (stihiri la Doamne, strigat-am...) se citesc din Canonul învierii patru stihiri, din al Crucii-învierii doua, din al Nascatoarei de Dumnezeu doua si din Canonul Mineiului sase; daca sfântul din Minei are slujba cu Polieleu si doua canoane, se citesc trei stihiri din Canonul învierii, trei din al Nascatoarei de Dumnezeu si opt de la Minei (lasând pe al Crucii-învierii). La sfârsitul fiecarei cântari se cânta Catavasia respectiva.
Daca nu se citesc Canoanele (cum se face în cele mai multe biserici de enorie), îndata dupa ecfonisul: Cu mila si cu îndurarile..., se începe cântarea Catavasiilor.
Dupa Cântarea a treia a Canoanelor (sau a Catavasiilor), preotul zice ectenia mica, apoi cântaretul cânta (citeste) Condacul, Icosul si Sedealna sfântului zilei, din Minei.
Dupa Cântarea a sasea a Canoanelor (sau a Catavasiilor), preotul zice din nou ectenia mica, apoi se cânta Condacul învierii al glasului de rând.
Podobie: Pe Cuvântul, Cel împreuna cu Tatal...
La iad Te-ai pogorât, Mântuitorul meu, si portile zdrobindu-le, ca un Atotputernic, pe cei morti ca un Ziditor împreuna i-ai înviat; si boldul mortii, Hristoase, l-ai frânt, si Adam din blestem a fost mântuit, Iubitorule de oameni. Pentru aceasta, toti ne rugam Tie: Mântuieste-ne pe noi, Doamne.
Apoi se citeste îndata
Auzind femeile graiurile îngerului, au încetat tânguirea, vesele facându-se si, cutremurându-se, au vazut învierea. Si iata, Hristos S-a apropiat de dânsele, zicând: „Bucurati-va! Îndrazniti, Eu am biruit lumea si pe cei legati i-am slobozit. Deci, grabiti-va catre Ucenici, vestindu-le ca voi merge mai înainte de voi în Galileea, ca sa propovaduiesc”. Pentru aceasta, toti graim Tie: Mântuieste-ne pe noi, Doamne.
Apoi se citeste Sinaxarul (viata pe scurt a sfântului sau a sfintilor zilei) din Minei.
Înainte de Cântarea a noua a Canoanelor (Catavasiilor), preotul zice, cadind în fata Sfintei Mese:
Pe Nascatoarea de Dumnezeu si Maica Luminii întru cântari cin-stind-o, sa o marim.
Iar cântaretii, coborând din strani, cânta, pe glasul Catavasiilor de rând:
Stih: Mareste, suflete al meu, pe Domnul, si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.
Ceea ce esti mai cinstita decât Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decât Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Stih: Ca a cautat spre smerenia roabei Sale, ca iata, de acum ma vor ferici toate neamurile.
Ceea ce esti mai cinstita decât Heruvimii...
Stih: Ca mi-a facut mie marire Cel puternic, si sfânt numele Lui si mila Lui în neam si în neam, spre cei ce se tem de El.
Ceea ce esti mai cinstita decât Heruvimii...
Stih: Facut-a tarie cu bratul Sau Domnul, risipit-a pe cei mândri cu cugetul inimii lor.
Ceea ce esti mai cinstita decât Heruvimii...
Stih: Pogorât-a pe cei puternici de pe scaune si a înaltat pe cei smeriti, pe cei flamânzi i-a umplut de bunatati si pe cei bogati i-a scos afara deserti.
Ceea ce esti mai cinstita decât Heruvimii...
Stih: Luat-a pe Israel, sluga Sa, ca sa pomeneasca mila, precum a grait catre parintii nostri, lui Avraam si semintiei lui pâna în veac.
Ceea ce esti mai cinstita decât Heruvimii...
Apoi stihul: Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, ( închinându-ne) si se cânta Cântarea a noua a Catavasiilor.
Dupa aceasta, preotul (diaconul) rosteste ectenia mica, apoi cântaretii cânta (de obicei pe glasul al 2-lea):
Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru (de trei ori).
Înaltati pe Domnul Dumnezeul nostru si va închinati asternutului picioarelor Lui (închinaciune), ca sfânt este.
Si se cânta îndata Luminânda de rând a Învierii (vezi Luminândele la locul lor); Slava... Luminânda sfântului zilei, din Minei; Si acum... a Nascatoarei-învierii (numai în Duminica Floriilor se cânta Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru... fara Luminânda).
Apoi îndata se cânta, pe glasul de rând al Octoihului, Laudele, cu stihirile si stihurile lor (în alte sarbatori decât duminicile, Laudele se cânta pe glasul stihirilor de la Minei). Duminica se cânta opt stihiri; daca sfântul din Minei n-are stihiri la Laude, se cânta toate cele opt stihiri ale Învierii din Octoih (Catavasier); daca sfântul zilei are stihiri la Laude, se cânta primele patru stihiri ale învierii, apoi patru din Minei.
Stih: Ca sa faca intre dânsii judecata scrisa; slava aceasta este a tuturor cuviosilor Lui.
Doamne, pecetluita fiind groapa de cei fara de lege, ai iesit din mormânt, precum Te-ai nascut din Nascatoarea de Dumnezeu. N-au cunoscut cum Te-ai întrupat îngerii Tai cei fara de trup. N-au simtit când ai înviat ostasii cei ce Te-au strajuit. Ca amândoua au fost pecetluite pentru cei ce ispiteau; dar minunile s-au descoperit celor ce se închina cu credinta tainei. Da-ne noua, celor ce o laudam, bucurie si mare mila.
Stih: Laudati-L pe Domnul întru sfintii Lui, laudati-L pe El întru taria puterii Lui.
Doamne, încuietorile cele vesnice zdrobindu-le, si legaturile rupându-le, ai înviat din mormânt, lasând giulgiurile Tale spre marturia adevaratei îngroparii Tale celei de trei zile. Si ai mers mai înainte în Galileea, Cel ce ai fost strajuit în pestera. Mare este mila Ta, Mântuitorule cel necuprins, miluieste-ne pe noi.
Stih: Laudati-L pe El întru puterile Lui, laudati-L pe El dupa multimea slavei Lui.
Doamne, femeile au alergat la mormânt sa Te vada pe Tine, Hristoase, Cel ce ai patimit pentru noi; si venind, au aflat un înger sezând pe piatra rasturnata; si acela catre dânsele a grait, zicând: A înviat Domnul! Spuneti Ucenicilor ca a înviat din morti Cel ce mântuieste sufletele noastre.
Stih: Laudati-L pe El în glas de trâmbita, laudati-L pe El în psaltire si în alauta.
Doamne, precum ai iesit din mormântul pecetluit, asa ai intrat si la Ucenicii Tai, prin usile încuiate, aratându-le lor patimile trupului, pe care le-ai primit, Mântuitorule, îndelung-rabdând. Ca Cel ce esti din samânta lui David, rani ai rabdat, iar ca Fiu al lui Dumnezeu, lumea ai slobozit. Mare este mila Ta, Mântuitorule cel necuprins, miluieste-ne pe noi.
Alte stihiri, ale lui Anatolie:
Stih: Laudati-L pe El în timpane si în hore, laudati-L pe El în strune si în organe.
Doamne, împarate al veacurilor si Facatorule al tuturor, Cel ce pentru noi rastignire si îngropare cu trupul ai primit, ca pe noi pe toti din iad sa ne slobozeste, Tu esti Dumnezeul nostru, afara de Tine pe altul nu stim.
Stih: Laudati-L pe El în chimvale bine-rasunatoare, laudati-L pe El în chimvale de strigare. Toata suflarea sa laude pe Domnul.
Doamne, minunile Tale cele preastralucite cine le va spune? Sau cine va vesti tainele Tale cele înfricosatoare? Ca întrupându-Te pentru noi, precum însuti ai voit, taria puterii Tale ai aratat; cu Crucea Ta, tâlharului raiul ai deschis, si cu îngroparea Ta, încuietorile iadului ai zdrobit, iar cu învierea Ta toate le-ai îmbogatit, îndurate, slava Tie.
Stih: Scoala-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalta-se mâna Ta, nu uita pe saracii Tai pâna în sfârsit.
Mironositele femei, la mormântul Tau ajungând foarte de dimineata, Te cautau sa Te unga cu miruri, pe Tine, Cuvântul cel fara de moarte si Dumnezeu; si graiurile îngerului auzind, s-au întors cu bucurie sa vesteasca Apostolilor lamurit, ca ai înviat, Viata tuturor, si ai daruit lumii curatire si mare mila.
Stih: Lauda-Te-voi, Doamne, cu toata inima mea, spune-voi toate minunile Tale.
Strajerii mormântului Tau, cel de Dumnezeu primitor, catre iudei au zis: O, planul vostru cel cu minte desarta! Încercând sa strajuiti pe Cel nemarginit, în zadar v-ati ostenit. Vrând sa tainuiti învierea Celui rastignit, deslusit o ati aratat. O, adunarea voastra, cea cu minte desarta! Pentru ce planuiti sa ascundeti iarasi ceea ce nu se ascunde? Ci mai degrab auziti de la noi si credeti adevarul celor întâmplate: înger stralucitor de lumina din cer coborându-se, piatra a rasturnat; de a carui frica eram cuprinsi, ca amortiti; si acela strigând Mironositelor celor neîncrezatoare, a zis: Femeilor, nu vedeti oare amortirea strajerilor, dezlegarea pecetilor si desertarea iadului? Pentru ce cautati, ca pe un mort, pe Cel ce a surpat biruinta iadului si boldul mortii l-a zdrobit? Ci mergând degrab, binevestiti Apostolilor învierea, fara frica strigând: Cu adevarat a înviat Domnul, Cel ce are mare mila.
Slava... Stihira de rând a Evangheliei (vezi mai departe).
Si acum... a Nascatoarei de Dumnezeu, pe glasul Stihirii Evangheliei de rând: Preabinecuvântata esti, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... (cauta la pag. 59).
Doxologia mare, troparul înviind din mormânt... (cauta la pag. 62), ecteniile si otpustul (la manastiri Ceasul I si apoi otpustul Utreniei).
Iar cântaretii cânta pe glasul Stihirei Evangheliei învierii de rând, începând cel din strana dreapta,
Slava întru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamânt pace, între oameni bunavoire.
Laudamu-Te, bine Te cuvântam, închinamu-ne Tie, slavimu-Te, multumim Tie, pentru slava Ta cea mare.
Doamne, Împarate ceresc, Dumnezeule, Parinte Atottiitorule, Doamne Fiule, Unule-Nascut, Iisuse Hristoase si Duhule Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mieluselul lui Dumnezeu, Fiul Tatalui, Cel ce ridici pacatul lumii, miluieste-ne pe noi, Cel ce ridici pacatele lumii.
Primeste rugaciunea noastra, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui, si ne miluieste pe noi.
Ca Tu esti unul sfânt, Tu esti unul Domn Iisus Hristos întru slava lui Dumnezeu Tatal, Amin.
În toate zilele Te voi binecuvânta si voi lauda numele Tau în veac si în veacul veacului.
Învredniceste-ne, Doamne, în ziua aceasta, fara de pacat sa ne pazim noi.
Binecuvântat esti, Doamne, Dumnezeul parintilor nostri, si laudat si preaslavit este numele Tau în veci, Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nadajduit întru Tine.
Binecuvântat esti, Doamne, învata-ma îndreptarile Tale (de trei ori).
Doamne, scapare Te-ai facut noua în neam si în neam; eu am zis: Doamne, miluieste-ma, vindeca sufle-tul meu, ca am gresit Tie.
Doamne, la Tine am scapat, învata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu.
Ca la Tine este izvorul vietii, întru lumina Ta vom vedea lumina.
Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi (de trei ori)
Slava Tatalui si Fiului si Sfântului Duh.
Si acum si pururea si în vecii vecilor, Amin.
... Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Apoi se cânta, înca o data, mai pe larg, Sfinte Dumnezeule...
În duminicile în care este de rând unul din glasurile 1, al 2-lea, al 3-lea, al 4-lea, se cânta acest tropar al Învierii, glasul al 4-lea:
Astazi mântuire a toata lumea s-a facut; sa cântam Celui ce a înviat din mormânt si începatorului vietii noastre; ca stricând cu moartea pe moarte, biruinta ne-a daruit noua si mare mila.
Iar în duminicile în care este de rând unul din glasurile al 5-lea, al 6-lea, al 7-lea, al 8-lea, se cânta acest tropar al învierii, pe glasul al 8-lea:
Înviat-ai din mormânt si legaturile iadului ai rupt; stricat-ai osânda mortii, Doamne, pe toti din cursele vrajmasului izbavindu-i; aratându-Te pe Tine Apostolilor Tai, trimisu-i-ai pe dânsii la propovaduire; si printr-însii pacea Ta ai daruit lumii, Unule-mult-Milostive.
Apoi preotul (diaconul) zice ectenia: Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta..., iar cântaretii raspund la fiecare cerere a ecteniei: Doamne miluieste (de 3 ori).
Urmeaza ectenia cererilor rostita de preot (diacon): Sa plinim rugaciunea noastra de dimineata, Domnului...
Apoi preotul zice: Pace tuturor.
Cântaretul: Si duhului tau.
Preotul (diaconul): Capetele noastre...
Cântaretul (rar): Tie Doamne.
Preotul: Ca al Tau este a ne milui...
Apoi preotul face apolisul, dupa rânduiala aratata la sfârsitul Vecerniei. a manastiri, unde între Utrenie si Liturghie se citesc Ceasurile (I, al III-lea si al VI-lea), preotul zice: Întelepciune.
Cântaretul: Binecuvinteaza.
Preotul: Cel ce este binecuvântat Dumnezeul nostru...
Cântaretul: Amin. întareste, Dumnezeule, sfânta si dreapta credinta a dreptslavitorilor crestini si Sfânta Biserica Ta în veacul veacului.
Si începe îndata citirea psalmilor Ceasului I, iar otpustul deplin al Utreniei se face dupa Ceasul 1, începând preotul cu: Slava Tie, Hristoase Dumnezeule... si celelalte.
